Raionul Soroca dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se impune prin atracţii de un pitoresc deosebit, constituind dintre cele mai bogate resurse turistice din Republică.
Schitul Rupestru Monastic Bechir (Peştera Bechir)
La marginea oraşului Soroca se află schitul rupestru monastic Bechir. Complex rupestru monastic din sec. VIII-IX e.n. Este cunoscut sub numele Peştera Bechir. Amplasată într-un defileu, prin care curge un râuleţ spre Nistru, cu versanţi calcaroşi masivi şi abrupţi, parţial împăduriţi, nu departe de podul de piatră cu acelaşi nume în partea de sud a oraşului Soroca. Conform legendei, care circulă prin partea locului în această peşteră câteva secole în urmă, trăia un călugăr pustnic. Duminica dânsul apărea în faţa mulţimii adunate în valea defileului şi le citea predici.
În interiorul celulei sânt cioplite în piatră o masă, o firidă pentru icoană şi candelă şi chiar un beci. Pantele defileului s-au format din depuneri cretacice, tortoniene şi sarmatice, dar şi din terase, care datează cu epoca glaciară. Lungimea defileului depăşeşte 10 km, lăţimea gurii e de 375 m, iar adâncimea pe alocuri e de circa 100 m. Deosebit de impunător arată rocile cretacice, înălţimea cărora atinge 50 m..
Măcinată de timp, ploi, vînturi şi alte fenomene ale naturii, Peştera Bechir impresionează prin cozoroacele din cretă ce se atârnă deasupra defileului. Este monument al naturii şi una dintre cele mai curioase atracţii turistice din Republica Moldova.
Principalul fluviu care scaldă hotarul de est a raionului Soroca este râul Nistru cu lungimea de 92,5 km pe teritoriu. Apele lui se folosesc pentru irigaţie, aprovizionare cu apă a populaţiei şi a întreprinderilor industriale.
Pădurile
În raionul Soroca pădurile ocupă 7200 ha din teritoriu. Cele mai mari masive păduroase se află în jurul Sorocii lângă satele Rudi, Vâsoca, Dărcăuţi, Holoşniţa, Cosăuţi, Rubleniţa, Ocolina, Voloviţa.
Reprezentativă este pădurea Băxani (45 ha), este situată pe unul din cele mai înalte locuri ale Colinelor Nistrului. În arboret predomină gorunul, care atinge 22 m înălţime. Vârsta medie a copacilor e de 60-70 ani.
Pentru necesităţi de recreaţie sunt folosite mai multe locuri pitoreşti de pe Nistru, cum ar fi cele de lângă satul Iorjniţa unde sectoarele de pădure de pe malul drept încep chiar de la apa râului, formând un landşaft hidro-silvic rar întâlnit pe meleagul nostru.
Pădurea "Stânca-Jeloboc" (634.2 ha) reprezintă o rămăşiţă a marilor păduri existente cândva în zona Sorocii (numite pe atunci "Codrii Sorocii") din bazinul de mijloc al râului Nistru. Forfecate de tăierile selective din sec. XVII-XVIII (stejari enormi folosiţi la construcţia corăbiilor) şi razboiul II mondial (construcţia podurilor şi digurilor de apărare), enormele păduri au dispărut, deşi unele sectoare au persistat. Din anii '90 o buna parte a acestei păduri (585 ha) este inclusă în reţeaua ariilor protejate din Republica Moldova ca rezervaţie peisagistică cu categoria IV de conservare prevăzută de Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii (IUCN). Amplasată între satele Cosăuţi şi Iorjniţa, acest complex istorico-natural devine o zonă recreaţională atractivă pentru vizitatori. Valorile peisagistice riverane şi coastele stâncilor împădurite sunt populare în rândurile ecoturiştilor.
Rezervaţia Rudi-Arioneşti
Rezervaţia Rudi-Arioneşti reprezintă o comoară forestieră unică, un adevărat monument creat de natură. Rezervaţia Rudi-Arioneşti are în cadrul configuraţiei sale geografice naturale atracţii turistice şi locuri pitoreşti care merită a fi văzute pentru a aprecia adevărata valoare a rezervaţiei. Ea cuprinde trei văgăuni (defilee) cu malurile abrupte şi împădurite: Rudi, Arioneşti şi Tătărăuca cu o suprafaţă totală de 916 ha. Deosebit de important este defileul Rudi cu o lungime de 5 km şi adîncimea de 250 m. Pe suprafaţa lui sunt bine dezvoltate fisurile eoliene cu forme bizare. În zilele cu o anumită direcţie a vîntului ele emit sunete melodioase. Datorită acestui efect ele au fost numite „harpe eoliene”.
În sectorul Rudi al rezervaţiei se găsesc peste 100 de monumente ale naturii: Văgăuna Lupilor, Văgăuna Vînturilor, Stînca Balaurului, Peştera Răposaţilor şi altele. În apropiere de mănăstirea Rudi se află trei cetăţi de pămînt: cetăţuia „La Şanţuri”, de origine tracică, identificată de unii cercetători cu oraşul antic „Maetorium”, cetăţuia „La trei cruci” getică şi aşezarea medievală „Farfuria turcului”, datînd din sec. X, şi multe alte monumente arheologice, o peşteră, cascade, izvoare, branişti.
Peştera Răposaţilor
Sub cimitirul satului Rudi se întinde Peştera Răposaţilor, o cavernă naturală cu o lungime de peste 76 de metri în stânca de calcar sarmaţian care a fost descoperită în 1996 de către localnici.
Localnicii cred că ea este mult mai lungă şi ajunge până la apele Nistrului, dar fiindcă aceasta se îngustează după câteva zeci de metri, nimeni aşa şi nu a pătruns mai adânc. De la intrare aşa numita „Sala de primire" şi până la „Sala Crocodilului", trecerea este mult mai uşoară. Aceste săli au o arhitectură ciudată: de la podea au o formă de semicerc, care pe parcurs se lărgeşte, devenind mai spaţioase. Peştera se numeşte a Răposaţilor datorită faptului că deasupra ei sunt aşezate morminte.
Natura pitorească din raionul Soroca este protejată de stat şi cuprinde:
MONUMENTE ALE NATURII
- Geologice şi paleontologice
|
Localitatea
|
Denumirea
|
Descriere
|
|
La sud de oraşul Soroca, ocolul silvic Soroca, Zastînca-II, parcela 24
|
Rîpa “Bechirov Iar”
|
Se întinde pe o suprafaţă de 46 ha la sud de oraşul Soroca, ocolul silvic Soroca.
|
|
Redi-Cereşnovăţ
|
Afloriment de nisipuri şi gresii
|
. Se întinde pe o suprafaţă de 0,6 ha pe versantul de est al carierii, satul Redi-Cereşnovăţ, raionul Soroca.
|
|
Cosăuţi
|
Pragurile Nistrului
|
Se întinde pe o suprafaţă de 8 ha în preajma satului Cosăuţ raionul Soroca, în albia Nistrului.
|
|
Cosăuţi
|
Aflorimentul de gresii şi granit de la Cosăuţi
|
Se întinde pe o suprafaţă de 2 ha, satul Cosăuţ, raionul Soroca.
|
|
Cremenciug
|
Colina « Casca »
|
Se întinde pe o suprafaţă de 37,6 ha.
|
|
Localitatea
|
Denumirea
|
Descriere
|
|
Vărăncău
|
Izvoarele din satul Vărăncău
|
Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 2 ha în satul Vărăncău, raionul Soroca.
|
- Botanice
|
Localitatea
|
nr. arborilor
|
Denumirea
|
Amplasamentul
|
|
Cosăuţi
|
1
|
Stejar pedunculat
|
Ocolul silvic Soroca, Cosăuţi, parcela 7, subparcela 16
|
|
Cosăuţi
|
1
|
Stejar pedunculat
|
Ocolul silvic Soroca, Cosăuţi, parcela 8, subparcela 12
|
REZERVAȚII NATURALE
- Botanice
|
Localitatea
|
Denumirea
|
Descrierea
|
|
satul Popeşti, raionul Drochia şi satul Băxani, raionul Soroca
|
Pădurea Băxani
|
Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 45 ha între satele Popeşti raionul Drochia şi Baxani raionul Soroca, ocolul silvic Soroca.
|
REZERVAȚII PEISAJERE
|
Localitatea
|
Denumirea
|
Amplasamentul
|
|
Cosăuţi
|
Cosăuţi
|
Satul Cosăuţi, ocolul silvic Soroca, Cosăuţi, parcelele 4-8
|
|
Cosăuţi
|
Holoşniţa
|
În preajma satului Holoşniţa, ocolul silvic Soroca, Holoşniţa, parcelele 1, 2
|
ZONE UMEDE DE IMPORTANŢĂ INTERNAŢIONALĂ
|
Localitatea
|
Denumirea
|
Descriere
|
|
Raioanele Ocniţa, Donduşeni şi Soroca
|
Unguri-Holoşniţa (nr. 1500 în Lista Ramsar)
|
Zona umedă de importanţă internaţională Unguri-Holoşniţa, a fost recunoscută oficial la 14.09.2005, ea ocupă 15553 ha şi este amplasată în principal pe teritoriul raionului Soroca, parţial pe cel al raionului Ocniţa şi pe o mică porţiune din raionul Donduşeni. Zona include terenuri şi bazine acvatice amplasate în perimetrul drumului Soroca-Otaci şi hotarului de Stat de-a lungul fluviului Nistrului şi se întinde de la nord-vest de satul Calaraşovca pînă la hotarul comunei Holoşniţa în partea de sud-est. Această zonă reprezintă un potenţial bogat ce permite dezvoltarea turismului ecologic şi rural, folosind recunoaşterea internaţională a teritoriului, atunci cînd protecţia patrimoniului natural şi istoric poate contribui la dezvoltarea economiei locale.
|
