Sample Sidebar Module

This is a sample module published to the sidebar_top position, using the -sidebar module class suffix. There is also a sidebar_bottom position below the menu.

Sample Sidebar Module

This is a sample module published to the sidebar_bottom position, using the -sidebar module class suffix. There is also a sidebar_top position below the search.

Căutare în site

   Raionul Soroca dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se impune prin atracţii de un pitoresc deosebit, constituind dintre cele mai bogate resurse turistice din Republică.
Schitul Rupestru Monastic Bechir (Peştera Bechir)
   La marginea oraşului Soroca se află schitul rupestru monastic Bechir. Complex rupestru monastic din sec. VIII-IX e.n. Este cunoscut sub numele Peştera Bechir. Amplasată într-un defileu, prin care curge un râuleţ spre Nistru, cu versanţi calcaroşi masivi şi abrupţi, parţial împăduriţi, nu departe de podul de piatră cu acelaşi nume în partea de sud a oraşului Soroca. Conform legendei, care circulă prin partea locului în această peşteră câteva secole în urmă, trăia un călugăr pustnic. Duminica dânsul apărea în faţa mulţimii adunate în valea defileului şi le citea predici. 
   În interiorul celulei sânt cioplite în piatră o masă, o firidă pentru icoană şi candelă şi chiar un beci. Pantele defileului s-au format din depuneri cretacice, tortoniene şi sarmatice, dar şi din terase, care datează cu epoca glaciară. Lungimea defileului depăşeşte 10 km, lăţimea gurii e de 375 m, iar adâncimea pe alocuri e de circa 100 m. Deosebit de impunător arată rocile cretacice, înălţimea cărora atinge 50 m.. 
  Măcinată de timp, ploi, vînturi şi alte fenomene ale naturii, Peştera Bechir  impresionează prin cozoroacele din cretă ce se atârnă deasupra defileului. Este monument al naturii  şi una dintre cele mai curioase atracţii turistice din Republica Moldova.



Râul Nistru 
Principalul fluviu care scaldă hotarul de est a raionului Soroca este râul Nistru cu lungimea de 92,5 km pe teritoriu. Apele lui se folosesc pentru irigaţie, aprovizionare cu apă a populaţiei şi a întreprinderilor industriale.
 

Pădurile
    În raionul Soroca pădurile ocupă 7200 ha din teritoriu. Cele mai mari masive păduroase se află în jurul Sorocii lângă satele Rudi, Vâsoca, Dărcăuţi, Holoşniţa, Cosăuţi, Rubleniţa, Ocolina, Voloviţa. 
Reprezentativă este pădurea Băxani (45 ha), este situată pe unul din cele mai înalte locuri ale Colinelor Nistrului. În arboret predomină gorunul, care atinge 22 m înălţime. Vârsta medie a copacilor e de 60-70 ani.
Pentru necesităţi de recreaţie sunt folosite mai multe locuri pitoreşti de pe Nistru, cum ar fi cele de lângă satul Iorjniţa unde sectoarele de pădure de pe malul drept încep chiar de la apa râului, formând un landşaft hidro-silvic rar întâlnit pe meleagul nostru.
Pădurea "Stânca-Jeloboc" (634.2 ha) reprezintă o rămăşiţă a marilor păduri existente cândva în zona Sorocii (numite pe atunci "Codrii Sorocii") din bazinul de mijloc al râului Nistru. Forfecate de tăierile selective din sec. XVII-XVIII (stejari enormi folosiţi la construcţia corăbiilor) şi razboiul II mondial (construcţia podurilor şi digurilor de apărare), enormele păduri au dispărut, deşi unele sectoare au persistat. Din anii '90 o buna parte a acestei păduri (585 ha) este inclusă în reţeaua ariilor protejate din Republica Moldova ca rezervaţie peisagistică cu categoria IV de conservare prevăzută de Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii (IUCN). Amplasată între satele Cosăuţi şi Iorjniţa, acest complex istorico-natural devine o zonă recreaţională atractivă pentru vizitatori. Valorile peisagistice riverane şi coastele stâncilor împădurite sunt populare în rândurile ecoturiştilor. 
Rezervaţia Rudi-Arioneşti
  Rezervaţia Rudi-Arioneşti reprezintă o comoară forestieră unică, un adevărat monument creat de natură. Rezervaţia Rudi-Arioneşti are în cadrul configuraţiei sale geografice naturale atracţii turistice şi locuri pitoreşti care merită a fi văzute pentru a aprecia adevărata valoare a rezervaţiei. Ea cuprinde trei văgăuni (defilee) cu malurile abrupte şi împădurite: Rudi, Arioneşti şi Tătărăuca cu o suprafaţă totală de 916 ha. Deosebit de important este defileul Rudi cu o lungime de 5 km şi adîncimea de 250 m. Pe suprafaţa lui sunt bine dezvoltate fisurile eoliene cu forme bizare. În zilele cu o anumită direcţie a vîntului ele emit sunete melodioase. Datorită acestui efect ele au fost numite „harpe eoliene”. 
  În sectorul Rudi al rezervaţiei se găsesc peste 100 de monumente ale naturii: Văgăuna Lupilor, Văgăuna Vînturilor, Stînca Balaurului, Peştera Răposaţilor şi altele. În apropiere de mănăstirea Rudi se află trei cetăţi de pămînt: cetăţuia „La Şanţuri”, de origine tracică, identificată de unii cercetători cu oraşul antic „Maetorium”, cetăţuia „La trei cruci” getică şi aşezarea medievală „Farfuria turcului”, datînd din sec. X, şi multe alte monumente arheologice, o peşteră, cascade, izvoare, branişti.


Peştera Răposaţilor
Sub cimitirul satului Rudi se întinde Peştera Răposaţilor, o cavernă naturală cu o lungime de peste 76 de metri în stânca de calcar sarmaţian care a fost descoperită în 1996 de către localnici.
Localnicii cred că ea este mult mai lungă şi ajunge până la apele Nistrului, dar fiindcă aceasta se îngustează după câteva zeci de metri, nimeni aşa şi nu a pătruns mai adânc. De la intrare aşa numita „Sala de primire" şi până la „Sala Crocodilului", trecerea este mult mai uşoară. Aceste săli au o arhitectură ciudată: de la podea au o formă de semicerc, care pe parcurs se lărgeşte, devenind mai spaţioase. Peştera se numeşte a Răposaţilor datorită faptului că deasupra ei sunt aşezate morminte.


Natura pitorească din raionul Soroca este protejată de stat şi cuprinde:  
MONUMENTE ALE NATURII
- Geologice şi paleontologice

Localitatea

Denumirea

Descriere

La sud de oraşul Soroca, ocolul silvic Soroca, Zastînca-II, parcela 24

Rîpa “Bechirov Iar”

 Se întinde pe o suprafaţă de 46 ha la sud de oraşul Soroca, ocolul silvic Soroca.

Redi-Cereşnovăţ

Afloriment de nisipuri şi gresii

. Se întinde pe o suprafaţă de 0,6 ha pe versantul de est al carierii, satul Redi-Cereşnovăţ, raionul Soroca.

Cosăuţi

Pragurile Nistrului

Se întinde pe o suprafaţă de 8 ha în preajma satului Cosăuţ raionul Soroca, în albia Nistrului.

Cosăuţi

Aflorimentul de gresii şi granit de la Cosăuţi

Se întinde pe o suprafaţă de 2 ha, satul Cosăuţ, raionul Soroca.

Cremenciug

Colina « Casca »

Se întinde pe o suprafaţă de 37,6 ha.



























- Hidrologice

Localitatea

Denumirea

Descriere

Vărăncău

Izvoarele din satul Vărăncău

Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 2 ha în satul Vărăncău, raionul Soroca.











- Botanice

Localitatea

nr. arborilor

Denumirea

Amplasamentul

Cosăuţi

1

Stejar pedunculat

Ocolul silvic Soroca, Cosăuţi, parcela 7, subparcela 16

Cosăuţi

1

Stejar pedunculat

Ocolul silvic Soroca, Cosăuţi, parcela 8, subparcela 12















REZERVAȚII NATURALE
- Botanice

Localitatea

Denumirea

Descrierea

satul Popeşti, raionul Drochia şi satul Băxani, raionul Soroca

Pădurea Băxani

Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 45 ha între satele Popeşti raionul Drochia şi Baxani raionul Soroca, ocolul silvic Soroca.


REZERVAȚII PEISAJERE

Localitatea

Denumirea

Amplasamentul

Cosăuţi

Cosăuţi

Satul Cosăuţi, ocolul silvic Soroca, Cosăuţi, parcelele 4-8

Cosăuţi

Holoşniţa

În preajma satului Holoşniţa, ocolul silvic Soroca, Holoşniţa, parcelele 1, 2













ZONE UMEDE DE IMPORTANŢĂ INTERNAŢIONALĂ


Localitatea

Denumirea

Descriere

Raioanele Ocniţa, Donduşeni şi Soroca

Unguri-Holoşniţa (nr. 1500 în Lista Ramsar)

Zona umedă de importanţă internaţională Unguri-Holoşniţa, a fost recunoscută oficial la 14.09.2005, ea ocupă 15553 ha şi este amplasată în principal pe teritoriul raionului Soroca, parţial pe cel al raionului Ocniţa şi pe o mică porţiune din raionul Donduşeni. Zona include terenuri şi bazine acvatice amplasate în perimetrul drumului Soroca-Otaci şi hotarului de Stat de-a lungul fluviului Nistrului şi se întinde de la nord-vest de satul Calaraşovca pînă la hotarul comunei Holoşniţa în partea de sud-est. Această zonă reprezintă un potenţial bogat ce permite dezvoltarea turismului ecologic şi rural, folosind recunoaşterea internaţională a teritoriului, atunci cînd protecţia patrimoniului natural şi istoric poate contribui la dezvoltarea economiei locale.

Resursele turistice antropice reprezintă creaţia umană şi sunt rodul eforturilor tehnice, economice şi culturale îmbinate într-un mod armonios cu natura.

Cetatea Soroca
Anul fondării: 1543
Tipologia: Monument de arhitectură şi istorie
Amplasare: mun. Soroca, parcul « Petru Rareş »
Date de contact: 0 (230) 2 22 64, GSM: 069323734

Cetatea Soroca activează în perioada de la 15 aprilie până la 15 octombrie
Miercuri – Duminică  de la 9.00 – 13.00 şi 14.00-18.00  pauza de masă  13.00 – 14.00  
Zile de odihnă : Luni şi marţi
În perioada 20 mai -10 iunie Cetatea Soroca lucrează fără zile de odihnă

Cetatea Soroca se găseşte în centrul municipiului Soroca. În perioada medievală Cetatea Soroca făcea parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei. Ea a fost construită din lemn la trecătoarea peste Nistru pe locul unor fortificaţii mai vechi (cetate mică din lemn şi pământ). Cetatea Soroca a fost atestată documentar la 12 iulie 1499 pe vremea lui Ştefan cel Mare. În anii 1543-1546, în timpul domniei lui Petru Rareş, cetatea a fost reconstruită din piatră. Ea este rotundă cu diametrul de 37,5 m şi cuprinde 5 bastioane (turnuri) egal depărtate între ele. Fortăreaţa este unicul monument medieval din Moldova.
Prin implimentarea proiectului transfrontalier lansat în luna mai a anului 2012 ” Bijuterii medievale: Cetăţile Suceava-Hotin-Soroca”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun ENPI CBC România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, Consiliul Raional Soroca a reuşit să restaureze parţial Cetatea Soroca, să aducă merloanele şi curtinele la cota finală, să monteze acoperişil şi şendrila pe 5 turnuri, să repare drumul de acces spre Cetate, să construiască 14 gherete pentru comercializarea obiectelor de artă populară, să amenajeze 2 parcuri din preajma Cetăţii. 
Zeci de ani această capodoperă arhitectonică a Republicii Moldova, atrage anual prin misterul ei mii de turişti.
Legendă. Există o legendă veche despre Barza albă a cetăţii Sorocăi, în care se spune că pe timpul unui îndelung asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometaţi ai cetăţii salvîndu-le astfel viaţa şi dăruindu-le biruinţă.



Lumânarea Recunoştinţei
Anul fondării: 27 martie 2004
Tipologia : Monument de arhitectură
Amplasare: mun. Soroca, Dealul Bechir

La începutul anilor 2000, a fost înălţat un monument de piatră în forma unei lumânări, care a primit denumirea de monumentul lui “Badea Mior”. Ideea şi denumirea monumentului aparţine scriitorului Ion Druţă, care a copilărit şi a învăţat pe meleagurile Sorocii şi care a cântat acest ţinut în multe din operele sale.
La 27 martie 2004 are loc inaugurarea monumentului Lumânarea Recunoştinţei. Aici se întâlnesc două stihii: cea a naturii şi cea a istoriei. Lumânarea Recunoştinţei, crescând din adâncurile trecutului nostru, reprezintă un omagiu tuturor eroilor anonimi, care au păstrat cultura, limba şi istoria Moldovei în paleta policromă a civilizaţiei umane. Ea simbolizează speranţa noastră, ne luminează calea spre viitor, calea ce poate fi parcursă numai prin munca creatoare, prin puterea binelui.
 Lumânarea Recunoştinţei ridicată pe sânca, deasupra Nistrului, este cea mai importantă zidire în istoria modernă a Moldovei, construită în 2003-2004, are înălţimea de 29,5 m. De la apele Nistrului, duc spre ea cele 647 de trepte. Este un omagiu adus marelui poet anonim, autorul baladei “Mioriţa”
În interiorul monumentului se află o mică capelă, unde credincioşii se pot ruga. De pe platforma de observaţie a monumentului în formă de lumânare se deschide o privelişte de neuitat asupra oraşului, a cetăţii şi a râului Nistru.





Dealul Romilor

Dealul Ţiganilor este considerat „capitala neoficială a romilor”, turiştii sunt încântaţi de priveliştea oferită de casele etnicilor romi. Pe singura ridicătură  importantă din Soroca, ţiganii au reuşit să ridice, în doar câţiva ani, un megalit de construcţii tipice acestei etnii, dar care contrastează vizibil cu tot ceea ce se află în jur, inclusiv cu cetatea lui Ştefan cel Mare. Casele respective reprezintă adevărate fortăreţe impozante, cu două sau trei etaje, uneori chiar mai mult, din granit, marmură, materiale scumpe din import, termopane, străjuite din statui uriaşe, reprezentând imitaţii de animale sălbatice. La fiecare intrare găsim coloane cilindrice, cu basoreliefuri, sprijină balcoanele de la etajele superioare. Este un punct de atracţie turistică a municipiului Soroca.




Arcul Geodezic „Struve” din s. Rudi

Arcul Geodezic „Struve” este o reţea formată din 265 de puncte de observaţie, reprezentate prin cuburi de piatră cu latura de doi metri, dispuşi pe o traiectorie relativă între Hammerfest (Norvegia) și Necrasovca-Veche (Ucraina). Această reţea a fost concepută cu scopul evaluării parametrilor tereştri, formei, dimensiunii. Arcul geodezic Struve, în decursul a 40 ani, între 1816–1855, a suferit modificări. Acum acest arc măsoară 2.820 kilometri, numără 34 puncte de observaţie, incluse în patrimoniul UNESCO. 
În total aceste puncte sunt situate în 10 ţări:Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina şi Republica Moldova. Măsurările asupra Pământului, efectuate de Struve prin intermediul acestor puncte geodezice, s-au dovedit a fi realizate cu o mare exactitate.
Pe teritoriul Republicii Moldova au fost stabilite 27 asemenea puncte. Punctul geodezic Rudi din componenţa Arcului Geodezic Rudi a fost creat şi măsurat în anul 1848. Acesta a fost identificat în teren în luna august 2003 de către militarii Serviciului Topografic al Armatei Naţionale la iniţiativa UNESCO. Arcul Geodezic Struve din s. Rudi este, deocamdată, unicul monument din Republica Moldova inclus în iunie 2005 în lista patrimoniului mondial UNESCO. Înscrierea în listă confirmă valoarea universală excepţională care merită a fi protejată pentru beneficial umanităţii.




Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca
Adresa: mun. Soroca, str. Independenţei, 68

Date de contact: 0 (230) 2 22 64
Program: L-V- 8-17
              S-D-zi liberă
Taxa de intrare:  Copii – 5 lei
                         Adulţi – 10 lei

 Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca a fost fondat la 13 mai 1907 de către membrii Societăţii Cercetătorilor Văii Nistrului, dispune de două clădiri pentru lucrul expoziţional. În anul 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, muzeul a fost distrus. În anul 1959 autorităţile publice locale de comun cu Ministerul Culturii au decis reânfiinţarea muzeului. În anul 1999 administraţia publică locală a decis să transmită actuala clădire în posesia muzeului de istorie şi etnografie.
Colecţiile muzeului la moment conţin circa 30 mii de articole, cele mai interesante fiind obiectele descoperite în timpul săpăturilor arheologice în cetatea Soroca, Trifăuţi şi Vărvăreuca.
Colecţia muzeului de asemenea este completată cu exponate care atestă vechimea şi tradiţiile acestor meleaguri: mobilier de epocă, ţesături, împletituri, ceramică şi port popular, documente, vestigii etc. În cadrul muzeului sunt expuse materiale ale investigaţiilor arheologice din cetatea medievală, care ilustrează istoria, cultura şi natura ţinutului cu scopul de a cultiva şi forma spiritul patriotic şi estetic al vizitatorilor muzeului. În componenţa Muzeului de Istorie şi Etnografie intră: Cetatea Soroca şi Lumânarea Recunoştinţei.

Muzeul de Istorie şi Etnografiea din satul Cosăuţi
Adresa: s. Cosăuţi

Date de contact: 0 (230) 61 7 13 
                         069509172

Program: L-V- 8-17      pauza de masă 13.00-14.00 
              S-D-zi liberă
Taxa de intrare:  Copii – 1 lei
                         Adulţi – 2 lei

Muzeul de Istorie şi Etnografie este amplasat în prima şcoală laică din satul Cosăuţi construită în 1896. În 1965 pedagogul  de geografie Iacob Popov înfiinţează muzeul şcolar  de studiere a ţinutului natal în şcoala veche.
Din 1975  director devine Vasile Ciobanu, ca iniţiator şi fondator. Iar în 1985 se dă în exploatare clădirea nouă a şcolii. Aici Vasile Ciobanu vernisează expoziţii cu un număr mai mare de exponate, colectate de la oamenii din sat sau depistate la săpăturile arheologice efectuate în apropierea satului Cosăuţi.
Muzeul  în prezent, enumeră la  6947 de exponate concentrate în secţiile: arheologie, geologie, etnografie, agricultură, înfrăţiţi cu piatra, pe urmele războiului, învăţământul, cultura şi numismatica.
Datorită comunităţii, APL de nivelul I şi II, muzeul a devenit un centru de cultură, de educaţie şi un complex cu multiplele obiecte excursioniste din localitate, devenind atractiv pentru dezvoltarea turismului rural.





 

Lista Monumentelor ocrotite de stat din Raionul Soroca

 

   
Originalitatea fiecărui popor se caracterizează prin potenţialul creator, care îşi găseşte expresia în cultura materială şi spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă meşteşugurile populare.
   În raion  îşi desfăşoară activitatea -275 meşteri populari, 15 meşteri  populari sunt Membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Moldova, 4 deţin titlul de „Meşter –Faur”.Patru  Centre  de meşteşuguri artistice  cu titlul” model” instruiesc tineri ,dezvoltă  arta tradiţională,o  promovează în rîndurile copiilor şi tineretului în domeniul împletitului din fibre vegetale, confecţionarea costumelor naţionale, croşetare, ţesut artistic. 
Centrul de meşteşuguri „Fantezie”, confecţionarea costumelor naţionale s. Vădeni
Conducător: Simion Lungu 
Tel. 0230 49335


Centrul de meşteşuguri, „Croşeta fermecată” croşetare s. Văsilcău
Conducător: Prepeliţă Ludmila
Tel. 0230 48272


Centrul de meşteşuguri „Sălcioara”, împletit din fibre vegetale s. Rubleniţa
Conducător: Lidia Manea
Tel. 0230 50026



Centrul de meşteşuguri „Meşteriţa”, ţesut artistic s. Căinarii-vechi
Conducător: Nina Manea
Tel. 0230 75 1 65


Laborator în aer liber cioplitul în piatră -  Î.I „Ion Lozan” s. Cosăuţi,
Aici  turiştii pot să încerce să  mânuiască acest meşteşug.
Tel.0 23061270