Sample Sidebar Module

This is a sample module published to the sidebar_top position, using the -sidebar module class suffix. There is also a sidebar_bottom position below the menu.

Sample Sidebar Module

This is a sample module published to the sidebar_bottom position, using the -sidebar module class suffix. There is also a sidebar_top position below the search.

Căutare în site

Detalii
Categorie: Cultură și Turism
Accesări: 104991

Resursele turistice antropice reprezintă creaţia umană şi sunt rodul eforturilor tehnice, economice şi culturale îmbinate într-un mod armonios cu natura.

Cetatea Soroca
Anul fondării: 1543
Tipologia: Monument de arhitectură şi istorie
Amplasare: mun. Soroca, parcul « Petru Rareş »
Date de contact: 0 (230) 2 22 64, GSM: 069323734

Cetatea Soroca activează în perioada de la 15 aprilie până la 15 octombrie
Miercuri – Duminică  de la 9.00 – 13.00 şi 14.00-18.00  pauza de masă  13.00 – 14.00  
Zile de odihnă : Luni şi marţi
În perioada 20 mai -10 iunie Cetatea Soroca lucrează fără zile de odihnă

Cetatea Soroca se găseşte în centrul municipiului Soroca. În perioada medievală Cetatea Soroca făcea parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei. Ea a fost construită din lemn la trecătoarea peste Nistru pe locul unor fortificaţii mai vechi (cetate mică din lemn şi pământ). Cetatea Soroca a fost atestată documentar la 12 iulie 1499 pe vremea lui Ştefan cel Mare. În anii 1543-1546, în timpul domniei lui Petru Rareş, cetatea a fost reconstruită din piatră. Ea este rotundă cu diametrul de 37,5 m şi cuprinde 5 bastioane (turnuri) egal depărtate între ele. Fortăreaţa este unicul monument medieval din Moldova.
Prin implimentarea proiectului transfrontalier lansat în luna mai a anului 2012 ” Bijuterii medievale: Cetăţile Suceava-Hotin-Soroca”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun ENPI CBC România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, Consiliul Raional Soroca a reuşit să restaureze parţial Cetatea Soroca, să aducă merloanele şi curtinele la cota finală, să monteze acoperişil şi şendrila pe 5 turnuri, să repare drumul de acces spre Cetate, să construiască 14 gherete pentru comercializarea obiectelor de artă populară, să amenajeze 2 parcuri din preajma Cetăţii. 
Zeci de ani această capodoperă arhitectonică a Republicii Moldova, atrage anual prin misterul ei mii de turişti.
Legendă. Există o legendă veche despre Barza albă a cetăţii Sorocăi, în care se spune că pe timpul unui îndelung asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometaţi ai cetăţii salvîndu-le astfel viaţa şi dăruindu-le biruinţă.



Lumânarea Recunoştinţei
Anul fondării: 27 martie 2004
Tipologia : Monument de arhitectură
Amplasare: mun. Soroca, Dealul Bechir

La începutul anilor 2000, a fost înălţat un monument de piatră în forma unei lumânări, care a primit denumirea de monumentul lui “Badea Mior”. Ideea şi denumirea monumentului aparţine scriitorului Ion Druţă, care a copilărit şi a învăţat pe meleagurile Sorocii şi care a cântat acest ţinut în multe din operele sale.
La 27 martie 2004 are loc inaugurarea monumentului Lumânarea Recunoştinţei. Aici se întâlnesc două stihii: cea a naturii şi cea a istoriei. Lumânarea Recunoştinţei, crescând din adâncurile trecutului nostru, reprezintă un omagiu tuturor eroilor anonimi, care au păstrat cultura, limba şi istoria Moldovei în paleta policromă a civilizaţiei umane. Ea simbolizează speranţa noastră, ne luminează calea spre viitor, calea ce poate fi parcursă numai prin munca creatoare, prin puterea binelui.
 Lumânarea Recunoştinţei ridicată pe sânca, deasupra Nistrului, este cea mai importantă zidire în istoria modernă a Moldovei, construită în 2003-2004, are înălţimea de 29,5 m. De la apele Nistrului, duc spre ea cele 647 de trepte. Este un omagiu adus marelui poet anonim, autorul baladei “Mioriţa”
În interiorul monumentului se află o mică capelă, unde credincioşii se pot ruga. De pe platforma de observaţie a monumentului în formă de lumânare se deschide o privelişte de neuitat asupra oraşului, a cetăţii şi a râului Nistru.





Dealul Romilor

Dealul Ţiganilor este considerat „capitala neoficială a romilor”, turiştii sunt încântaţi de priveliştea oferită de casele etnicilor romi. Pe singura ridicătură  importantă din Soroca, ţiganii au reuşit să ridice, în doar câţiva ani, un megalit de construcţii tipice acestei etnii, dar care contrastează vizibil cu tot ceea ce se află în jur, inclusiv cu cetatea lui Ştefan cel Mare. Casele respective reprezintă adevărate fortăreţe impozante, cu două sau trei etaje, uneori chiar mai mult, din granit, marmură, materiale scumpe din import, termopane, străjuite din statui uriaşe, reprezentând imitaţii de animale sălbatice. La fiecare intrare găsim coloane cilindrice, cu basoreliefuri, sprijină balcoanele de la etajele superioare. Este un punct de atracţie turistică a municipiului Soroca.




Arcul Geodezic „Struve” din s. Rudi

Arcul Geodezic „Struve” este o reţea formată din 265 de puncte de observaţie, reprezentate prin cuburi de piatră cu latura de doi metri, dispuşi pe o traiectorie relativă între Hammerfest (Norvegia) și Necrasovca-Veche (Ucraina). Această reţea a fost concepută cu scopul evaluării parametrilor tereştri, formei, dimensiunii. Arcul geodezic Struve, în decursul a 40 ani, între 1816–1855, a suferit modificări. Acum acest arc măsoară 2.820 kilometri, numără 34 puncte de observaţie, incluse în patrimoniul UNESCO. 
În total aceste puncte sunt situate în 10 ţări:Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina şi Republica Moldova. Măsurările asupra Pământului, efectuate de Struve prin intermediul acestor puncte geodezice, s-au dovedit a fi realizate cu o mare exactitate.
Pe teritoriul Republicii Moldova au fost stabilite 27 asemenea puncte. Punctul geodezic Rudi din componenţa Arcului Geodezic Rudi a fost creat şi măsurat în anul 1848. Acesta a fost identificat în teren în luna august 2003 de către militarii Serviciului Topografic al Armatei Naţionale la iniţiativa UNESCO. Arcul Geodezic Struve din s. Rudi este, deocamdată, unicul monument din Republica Moldova inclus în iunie 2005 în lista patrimoniului mondial UNESCO. Înscrierea în listă confirmă valoarea universală excepţională care merită a fi protejată pentru beneficial umanităţii.




Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca
Adresa: mun. Soroca, str. Independenţei, 68
Date de contact: 0 (230) 2 22 64
Program: L-V- 8-17
              S-D-zi liberă
Taxa de intrare:  Copii – 5 lei
                         Adulţi – 10 lei

 Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca a fost fondat la 13 mai 1907 de către membrii Societăţii Cercetătorilor Văii Nistrului, dispune de două clădiri pentru lucrul expoziţional. În anul 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, muzeul a fost distrus. În anul 1959 autorităţile publice locale de comun cu Ministerul Culturii au decis reânfiinţarea muzeului. În anul 1999 administraţia publică locală a decis să transmită actuala clădire în posesia muzeului de istorie şi etnografie.
Colecţiile muzeului la moment conţin circa 30 mii de articole, cele mai interesante fiind obiectele descoperite în timpul săpăturilor arheologice în cetatea Soroca, Trifăuţi şi Vărvăreuca.
Colecţia muzeului de asemenea este completată cu exponate care atestă vechimea şi tradiţiile acestor meleaguri: mobilier de epocă, ţesături, împletituri, ceramică şi port popular, documente, vestigii etc. În cadrul muzeului sunt expuse materiale ale investigaţiilor arheologice din cetatea medievală, care ilustrează istoria, cultura şi natura ţinutului cu scopul de a cultiva şi forma spiritul patriotic şi estetic al vizitatorilor muzeului. În componenţa Muzeului de Istorie şi Etnografie intră: Cetatea Soroca şi Lumânarea Recunoştinţei.

Muzeul de Istorie şi Etnografiea din satul Cosăuţi
Adresa: s. Cosăuţi
Date de contact: 0 (230) 61 7 13 
                         069509172

Program: L-V- 8-17      pauza de masă 13.00-14.00 
              S-D-zi liberă
Taxa de intrare:  Copii – 1 lei
                         Adulţi – 2 lei

Muzeul de Istorie şi Etnografie este amplasat în prima şcoală laică din satul Cosăuţi construită în 1896. În 1965 pedagogul  de geografie Iacob Popov înfiinţează muzeul şcolar  de studiere a ţinutului natal în şcoala veche.
Din 1975  director devine Vasile Ciobanu, ca iniţiator şi fondator. Iar în 1985 se dă în exploatare clădirea nouă a şcolii. Aici Vasile Ciobanu vernisează expoziţii cu un număr mai mare de exponate, colectate de la oamenii din sat sau depistate la săpăturile arheologice efectuate în apropierea satului Cosăuţi.
Muzeul  în prezent, enumeră la  6947 de exponate concentrate în secţiile: arheologie, geologie, etnografie, agricultură, înfrăţiţi cu piatra, pe urmele războiului, învăţământul, cultura şi numismatica.
Datorită comunităţii, APL de nivelul I şi II, muzeul a devenit un centru de cultură, de educaţie şi un complex cu multiplele obiecte excursioniste din localitate, devenind atractiv pentru dezvoltarea turismului rural.





 

Lista Monumentelor ocrotite de stat din Raionul Soroca

 

Detalii
Categorie: Cultură și Turism
Accesări: 96545
   
Originalitatea fiecărui popor se caracterizează prin potenţialul creator, care îşi găseşte expresia în cultura materială şi spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă meşteşugurile populare.
   În raion  îşi desfăşoară activitatea -275 meşteri populari, 15 meşteri  populari sunt Membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Moldova, 4 deţin titlul de „Meşter –Faur”.Patru  Centre  de meşteşuguri artistice  cu titlul” model” instruiesc tineri ,dezvoltă  arta tradiţională,o  promovează în rîndurile copiilor şi tineretului în domeniul împletitului din fibre vegetale, confecţionarea costumelor naţionale, croşetare, ţesut artistic. 
Centrul de meşteşuguri „Fantezie”, confecţionarea costumelor naţionale s. Vădeni
Conducător: Simion Lungu 
Tel. 0230 49335
Centrul de meşteşuguri, „Croşeta fermecată” croşetare s. Văsilcău
Conducător: Prepeliţă Ludmila
Tel. 0230 48272
Centrul de meşteşuguri „Sălcioara”, împletit din fibre vegetale s. Rubleniţa
Conducător: Lidia Manea
Tel. 0230 50026
Centrul de meşteşuguri „Meşteriţa”, ţesut artistic s. Căinarii-vechi
Conducător: Nina Manea
Tel. 0230 75 1 65
Laborator în aer liber cioplitul în piatră -  Î.I „Ion Lozan” s. Cosăuţi,
Aici  turiştii pot să încerce să  mânuiască acest meşteşug.
Tel.0 23061270

Detalii
Categorie: Cultură și Turism
Accesări: 75061

Secţia Cultură şi Turism Soroca

str. Independenţei, nr. 74

MD-3000 Soroca, Republica Moldova

Tel/fax +373/230 /2 33 36






                                                                                                                                              Anexa
la decizia Consiliului Raional Soroca
nr.4/7din 2 noiembrie 2007
modificat prin Decizia  Consiliului Raional nr.20/21
din 17octombrie 2013
 
REGULAMENTUL
Secţiei Cultură  şi Turism Soroca
 
I. Dispoziţii generale
1. Secţia Cultură şi Turism (în continuare - Secţia) este organul care realizează politica statului şi raionului în domeniul culturii în teritoriu şi îşi desfăşoară activitatea în corespundere cu legislaţia în vigoare, actele normative emise de Ministerul Culturii şi Turismului, Consiliul Raional şi prezentul Regulament.
2. Secţia este subordonată Ministerului Culturii şi Turismului  - în domeniile metodologic şi politica culturală şi Consiliul Raional - în domeniile administrare şi asigurare financiară.
2.1 Coordonează activitatea IP Teatrul „Veniamin Apostol”fondat de  Consiliul Raional Soroca.
3. Secţia are statut de persoană juridică, dispune de balanţa independentă, cont în bancă,ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea deplină a instituţiei, foaie cu antet în limba de stat, alte simboluri aprobate şi înregistrate conform legislaţiei.

II. Obiectivele de activitate 
4.Secţia realizează politica de stat şi raională în domeniul culturii şi turismului prin:
- elaborarea, în baza programelor de stat, a programelor raionale de dezvoltare şi ocrotire a culturii şi artei de dezvoltare a turismului;
- promovarea specialiştilor de înaltă calificare în domeniu;
- asigurarea conservării şi valorificării creaţiei populare;
-asigurarea dezvoltării şi funcţionării eficiente a instituţiilor de cultură şi artă şi a  satisfacerii intereselor spirituale ale populaţiei, indiferent de situaţia social-profesională, confesiune, originea etnică, apartenenţa politică .
- elaborarea şi coordonarea programelor de dezvoltare a turismului
- prestează servicii în domeniul culturii şi turismului.           
5. Principalele obiective de activitate a Secţiei sunt următoarele:
a) elaborarea concepţiei privind dezvoltarea culturii în teritoriul raionului şi a programelor complexe de activităţi culturale, crearea centrelor şi condiţiilor necesare pentru dezvoltarea creaţiei populare şi a meşteşugurilor tradiţionale, pentru desfăşurarea la nivel a activităţilor culturale şi de agrement;
b) realizarea programelor de conservare şi dezvoltare a culturii şi artei în teritoriu prin organizarea diverselor activităţi culturale, festivaluri, concursuri, acţiuni de conservare şi valorificare a creaţiei populare, treceri în reviste ale formaţiilor artistice de amatori, expoziţii de artă plastică şi de creaţii ale meşterilor populari etc;
c) asigurarea condiţiilor necesare pentru libera manifestare a talentului; evaluarea operelor de cultură şi artă. libertatea creaţiei şi inviolabilitatea ei; promovarea politicii de ocrotire,
conservare şi valorificare a patrimoniului cultural naţional, de salvare a monumentelor,ansamblurilor muzeistice şi stilurilor din teritoriu;
d) asigurarea aplicării în teritoriu a strategiei privind identificarea, protecţia, conservarea,restaurarea şi valorificarea monumentelor istorice; aplicarea normelor sistemului naţional de evidenţă a bunurilor culturale, operarea modificărilor ce ţin de destinaţia monumentelor istorice şi transferul dreptului de proprietate, controlarea periodică a stării de conservare şi 
securitate a monumentelor istorice şi elaborarea, de comun acord cu organele competente, a măsurilor necesare în acest domeniu; elaborarea programelor de dezvoltare a localităţilor împreună cu administraţia publică locală, precum şi a programelor de amenajare a teritoriului  în care sunt edificate monumente istorice;
e) asigurarea funcţionării mecanismului de afirmare a talentelor autentice, de selectare a valorilor culturale şi de includere a lor în circuitul naţional şi universal; achiziţionarea 
operelor de artă, întreprinderea măsurilor de susţinere a copiilor dotaţi, orfani şi din familii  puţin asigurate;
f) conduce şi coordonează activitatea instituţiilor de cultură (palat de cultură, centre de cultură, case şi  cămine de cultură, biblioteci, instituţii de învăţămînt artistic, complexe muzeale şi  muzee etc),  indiferent de apartenenţa departamentală; stabilirea relaţiilor de colaborare în domeniul culturii; organizarea participării instituţiilor şi formaţiilor artistice, interpreţilor, meşterilor populari la festivaluri, concursuri, expoziţii, seminare, simpozioane, conferinţerepublicane şi internaţionale;
g) promovează politica naţională unică în activitatea bibliotecilor din raion, conducerea  profesională; reglementarea şi asigurarea controlului respectării legislaţiei în domeniul  
biblioteconomiei;elaborarea strategiei de dezvoltare a turismului cu includerea patrimoniului cultural-istoric şi a potenţialului uman capabil să creeze obiective atractive de turism;
i)  examinarea şi aprobarea programelor de activitate, a raporturilor anuale ale instituţiilor de cultură subordonate; acordarea asistenţei metodice şi practice tuturor instituţiilor de cultură,indiferent de apartenenţa lor departamentală;
j)  asigurarea controlului realizării programelor de activitate ale instituţiilor de cultură subordonate, a îndeplinirii de către acestea a hotărîrilor Guvernului, ordinelor şi dispoziţiilor
Ministerului Culturiişi Turismului , ale organelor administraţiei publice locale;
prezentarea la Ministerul Culturii și Turismului, Consiliul Raional a raportului anual cu privire  la activitatea sa şi a reţelei instituţiilor subordonate, a informaţiilor cu privire la activitatea instituţiilor de cultură.

III. Organizarea activităţii Secţiei
Secţia Cultură  şi Turism este condusă de şeful secţiei, numit în funcţie în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Secţia propune spre aprobare Consiliului Raional, organigrama şi statele de personal din  aparatul secţiei şi din instituţiile de cultură de nivel raional din subordine.
În cadrul secţiei funcţionează: contabilitatea centralizată, bibliotecile publice, muzee, colective model, palatul de cultură     
Secţia coordonează cu primăriile angajarea personalului în instituţiile de cultură din teritoriu, stabileşte categoriile de salarizare, condiţiile de premiere, aplică măsuri disciplinare în conformitate cu legislaţia în vigoare.
In cadrul secţiei se constituie un consiliu (din 5-7 persoane - conducători şi specialişti ai instituţiilor subordonate), care în activitatea sa se călăuzească  de propriul regulament, elaborat în baza Regulamentulului  Secţiei Cultură şi Turism  şi aprobat de Consiliul Raional.  
Consiliul examinează probleme de strategie    culturală,  elaborează programe de dezvoltare şi ocrotire a culturii şi artei în raion. Componenţa consiliului şi programul său de activitate se aprobă de către şeful secţiei la   începutul anului calendaristic.

IV. Şeful Secţiei
  Şeful secţiei este numit în bază de concurs şi eliberat din funcţie de către Consiliul Raional, selectat în bază de concurs. Şeful secţiei se eliberează din funcţiei în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în caz de reorganizare a instituţiei.
Şeful secţiei:
-  angajează, în baza cerinţelor din fişa postului (şeful-adjunct), personalul aparatului  secţiei şi conducătorii instituţiilor subordonate de nivel raional.
-  stabileşte componenţa şi responsabilitatea angajaţilor secţiei, conducătorilor  organizaţiilor din subordine, în baza cerinţelor şi obligaţiunilor funcţionale elaborate de Ministerul Culturii;
-  asigură  selectarea lucrătorilor din domeniul culturii, aprobă decizia comisiei de atestare:
-  elaborează pronosticul personalului scriptic conform necesităţilor de specialişti în domeniul activităţii culturale şi învăţămîntul artistic;
-  reprezintă secţia în organele administrative, juridice şi în organizaţii obşteşti. încheie contracte de muncă şi colaborare culturală cu persoane juridice şi fizice;
-  emite ordine şi dispoziţii, elaborează acte normative în limitele competenţei sale;
-  asigură respectarea prevederilor legislaţiei;
-  poartă răspundere pentru utilizarea eficientă a mijloacelor financiare bugetare şi extrabugetare.

V. Colaborarea cu alte instituţii şi organizaţii
12.   Secţia programează aprovizionarea şi coordonarea cu organele administraţiei publice locale şi alte instituţii, procurarea instrumentelor muzicale, a costumelor naţionale, a mijloacelor tehnice de sonorizare, a mobilierului, transportului auto cu destinaţie specială,a utilajului tehnic necesar instituţiilor de cultură, efectuează controlul utilizării acestora.
13.   Secţia stabileşte relaţii culturale cu organele similare din republică şi străinătate.asigură participarea reprezentanţilor din instituţiile de cultură subordonate la activităţile programate în cadrul schimbărilor culturale.
14.   Secţia asigură în teritoriu condiţii adecvate pentru dezvoltarea artei şi culturii tuturor minorităţilor etnice conlocuitoare.

VI. Finanţarea Secţiei
15.   Secţia este finanţată din mijloacele bugetare şi venituri obţinute din diverse activităţi culturale, prestări servicii, sponsorizări, alte surse ce nu contravin legislaţiei. Mijloacele financiare bugetare se acumulează pe contul bugetar al secţiei, mijloacele financiare de alt ordin se acumulează pe un cont special. Utilizarea mijloacelor respective se efectuează conform legislaţiei în vigoare.
16.   Secţia elaborează şi propune spre aprobare Consiliului Raional devizul de cheltuieli al  secţiei şi, în caz de necesitate, intervine cu propuneri privind finanţarea suplimentară a acţiunilor concrete, exercită controlul asupra utilizării mijloacelor financiare conform destinaţiei.