1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>

Vizită de lucru la Piatra Neamț întru susținerea construcției autostrăzii Moldova – Transilvania.

       Președintele Raionului Soroca, dl Victor Său, a participat, alături de președinții de raioane, membre a Euroregiunii ”Siret-Prut-Nistru”, joi, 4 decembrie la Piatra Neamţ la întâlnirea de susţinere a Autostrăzii Moldova – Transilvania, organizată de Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară Euronest. La întâlnire au fost prezenți reprezentanţi ai consiliilor judeţene, ai Camerelor de Comerţ şi Industrie, Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, parlamentari, consilieri judeţeni, şi oficiali din Republica Moldova. Nu au răspuns invitaţiei Ministerul Transporturilor şi nici Ministerul Fondurilor Europene din România. Evenimentul vine la o zi după semnarea de către consilierii judeţeni din Neamţ a rezoluţiei pentru includerea autostrăzii şi modernizarea la patru benzi de circulaţie a drumului DN 15 pe tronsonul Piatra Neamţ-Bacău în Masterplanul General de Transport al României 2014-2020.
Adunarea a fost organizată din dorinţa ca toţi reprezentanţii celor şase judeţe din Moldova să vorbească o singură limbă. Sunt trei variante de autostradă în Moldova despre care s-a vorbit în timp. Este vorba despre varianta care trece prin Nord, judeţele Botoşani, Suceava, spre Maramureş şi merge mai departe.       
        Există varianta de mijloc, Iaşi-Târgu Mureş, şi ultima variantă Bacău-Braşov. „Din aceste trei, dacă aş încerca să dau denumirea Iaşi-Târgu Mureş, s-ar fi supărat, poate, băcăuanii sau botoşănenii şi aşa mai departe. V-aş ruga să acomodăm toate orgoliile şi patriotismele locale pentru că, altfel, din trei variante nu vom avea niciuna dacă nu vom fi foarte atenţi. Aş fi preferat ca Guvernul să aibă deschidere faţă de noi, cei care ne-am adunat aici, să vină să ne spună opinia”, a spus Cristian Adomniţei, preşedintele CJ Iaşi.
Adomniţei a explicat că Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, denumită public autostrada Moldova-Transilvania, se află pe linia mediană Nord-Est şi este cea mai aproape de toţi. El a arătat că, în varianta din luna aprilie a masterplanului, era prinsă autostrada, iar în cea reactualizată în luna decembrie nu mai există autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, ci autostrada Bacău-Braşov, cealaltă fiind înlocuită cu un drum expres. „Masterplanul vorbeşte de dezvoltarea durabilă a României şi îşi fundamentează socotelile pe datele de astăzi ale traficului, ceea ce este o greşeală. Analiza post-beneficiu făcută de Guvern mi se pare de rea-credinţă. Trebuie să lucrezi cu cifre de trafic de perspectivă, nu de azi. Nu ne vom dezvolta niciodată dacă nu vom crea premisa de bază a dezvoltării, în principal pentru manufacturare, care are nevoie de autostradă. În opinia mea, restul proiectelor sunt surogate: dacă un Guvern spune că face în Moldova aeroport, spital regional etc, toate acestea sunt secundare. Dacă nu avem autostradă, restul sunt doar pansamente ale rănii”, a completat Adomniţei.
          Potrivit şefului CJ Iaşi, problema celor care transportă mărfuri auto este dată de munţii Carpaţii Orientali. După ce timp de secole au fost izbăvirea românilor, astăzi sunt principalul obstacol geografic care împarte România în regiune dezvoltată şi regiuni subdezvoltate.
Liberalul Florin Ţurcanu, preşedintele CJ Botoşani, a declarat că apreciază organizarea acestei întâlniri, însă trebuie găsite pârghiile care pot duce la finalizarea acestui obiectiv: „Trebuie să vedem exact cine ne poate ajuta. Trebuie să punem o presiune legală, morală, pe Guvern, prin rezoluţiile aprobate de consiliile judeţene din Regiunea Nord-Est. Poate că printr-o banderolă purtată de parlamentarii regiunii vom reuşi să atragem atenţia că şi noi existăm şi că avem nevoie de această autostradă”, a opinat Florin Ţurcanu. El a dat asigurări că va face toate demersurile pentru a sprijini acest proiect.
Dan Manoliu, vicepreşedintele CJ Neamţ, a declarat că aleşii judeţeni susţin autostrada Moldova-Transilvania din mai multe motive. „În primul rând, această autostradă uşurează legătura între Neamţ şi partea de Vest a ţării. Totodată, are avantaje şi din punct de vedere economic prin serviciile conexe care se vor dezvolta”.
Rezultatul final al acţiunii a fost semnarea unei rezoluţii pentru susţinerea autostrăzii Moldova - Transilvania.