1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>

Comemorarea a 510 ani de la moartea Sfîntului Voievod Ștefan cel Mare

        La data de 2 iulie 2014 o delegație numeroasă de primari, consilieri, șefi de direcții, servicii în frunte cu deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, dl Alexandru Cimbriciuc și președintele Raionului Soroca, dl Victor Său au participat la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Putna, oficiată cu ocazia a 510 ani de la moartea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare și Sfînt. Ansamblul ”DIVINITATE”, sub conducerea dnei Tamara Boboc a deschis festivalul ”Țara fagilor în Moldova lui Ștefan„ și a avut marea onoare de a cînta la mormîntul lui Ștefan cel Mare și Sfînt.
       Mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, definită de poetul naţional Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc“, locul unde este mormântul marelui voievod, un adevărat „altar al credinţei”, a adunat şi în acest an mii de credincioşi. Ca şi cum toate drumurile ar fi dus la Putna, oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume populare, purtând în mâini steaguri tricolore, veniţi din localităţi apropiate, dar şi din Bucovina de Nord şi din Republica Moldova, au păşit cu evlavie şi nădejde pe poarta mănăstirii, încă de la primele ore ale dimineţii, în sunet de clopote, pentru a aduce prinosul lor de credinţă Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
Întreaga suflare românească îşi aminteşte cu adâncă pietate de strălucitul voievod Ştefan Vodă, cel ce între 14 aprilie 1457 şi 2 iulie 1504 a condus, cu inegalabilă râvnă, jertfelnicie, eroism şi conştiinţă creştină, ţara şi poporul său.
Prin mutarea „în lăcaşul veşnic”, cum scrie fiul şi urmaşul la tron, Bogdan al III-lea, pe piatra mormântului acestuia, Ştefan a trecut în nemurirea credinţei religioase care l-a însufleţit în eterna pomenire a istoriei româneşti şi a Europei întregi. Nici un voievod român, din toate cele trei provincii româneşti, nu-l poate egala, ca luminat şi înţelept om politic, ca neîntrecut strateg şi eminent comandant de oşti, ca purtător al atâtor calităţi ale polivalentei sale personalităţi.
        Sfânta Liturghie la Mănăstirea Putna a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Meletie, Episcopul Hotinului, Preasfinţitul Pantelimon, Episcop de Ivano-Francovsk şi Kolomâisk, Preasfinţitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, împreună cu un sobor impresionant de preoţi şi diaconi.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala patriarhală, care i-a încântat şi emoţionat pe credincioşii aflaţi la sărbătoarea Putnei cu piese închinate Voievodului Ştefan cel Mare.
Stefan cel Mare a murit în data de 2 iulie 1504, dupa ce s-a aflat în fruntea Moldovei timp de 47 de ani. În timpul domniei sale, Ştefan cel Mare a purtat 48 de războaie și a obținut 44 de victorii. A ținut piept Imperiului Otoman, protejând țara de invazia turcilor. Domnitorul a promovat o politică financiară strictă și a emis două monede din argint, a construit și ctitorit 44 de biserici și mănăstiri. Ștefan cel Mare a fost canonizat și trecut în rândul Sfinților în 15 iulie 1992.
Programul s-a încheiat cu o depunere de coroane la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, mormânt care este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde credincioşii se închină cu evlavie.
      Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, care este şi exarh administrativ al mănăstirilor din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor, le-a mulţumit arhiereilor şi invitaţilor veniţi din ţară, dar şi de peste hotare, oficialităţilor, pentru participarea la evenimentul de la Putna.
La sărbătoarea Putnei au fost prezenţi prefectul Sucevei, Florin Sinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, primarul Sucevei, Ion Lungu, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, precum şi reprezentanţi ai poliţiei şi jandarmeriei.