1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>

„Nistrenii” – laureaţi ai festivalurilor

           Ansamblul de dans popular „Nistrenii” de la Palatul de Cultură Soroca, în frunte cu coregraful Nadejda Gorpin, a participat la o serie de festivaluri în perimetrul republicii, dar şi peste hotare. Am invitat-o pe d-na Gorpin la o discuţie despre aceste evenimente.untitled-2792
- Hai să începem de la evenimentul cel mai important – Festivalul Internaţional de Folclor „MARE ADRIATICO”, ediţia IV, Italia „LIDO di JESOLO”.
- Da, într-adevăr, ne-am reîntors încărcaţi de sentimente pozitive şi de o bucurie nemărginită. A trecut ceva timp de atunci, dar trăiesc şi acum acele impresii de neuitat: Marea Adriatică cu frumuseţea ei, litoralul frumos amenajat, oamenii – băştinaşi, dar şi ospeţii. Am locuit într-o bază turistică „Alcoson”, lîngă Covalino. Baza turistică reprezintă un sătuc format din căsuţe-hoteluri foarte comode predestinate pentru 2 persoane.
- Apropo de oaspeţi. Ce ţări au mai participat la Festival?
- Au mai fost colective din Poloni, Ucraina, Turcia, Cazahstan, Slovacia, Georgia, România, Rusia, Mexic. Din Moldova am fost numai noi – adică un singur colectiv.untitled-2739
- Care colective de dansatori v-au plăcut mai mult?
- M-au impresionat, şi pe copiii la fel, colectivele de dans popular georgiene, mexicane şi ruseşti. Copiii s-au fotografiat în pălăriile şi hainele dansatorilor mexicani şi chiar au deprins de la ei un dans ritual. Ne-am împrietenit mult cu dansatorii din Samara, din Turcia, Mexica. Ei ne-au invitat forte insistent să participăm la festivaluri de acelaşi gen la dînşii în ţară, dar este foarte costisitor drumul.
- Afară este foarte cald. Cum aţi suportat acolo canicula?
- Foarte uşor, deoarece toată ziulica ne aflam pe litoral. Ne bronzam, ne scăldam. Seara, la 19.00, avea loc parada portului popular de-a lungul oraşului şi abia după aceea evoluam. Organizatorii au dat dovadă de grijă deosebitaă pentru participanţii la festival. Timpul nu a fost insuportabil de călduros, fiindcă de la mare mereu veneau torente de  aer răcoros. Iar într-o zi organizatorilor le-a părut ziua prea călduroasă şi chir au amînat în acea seară parada. Doar seara tîrziu a avut loc concertul.
- Aţi vizitat acolo locuri interesante?
- Sigur. De exemplu, am vizitat Veneţia – oraşul de pe apă. În principiu, noi am locuit la 30 km de Veneţia. Am vizitat piaţa San Marco, unde se află o mănăstire foarte mare – Sfîntul Marcu. Veneţia ne-a impresionat foarte mult prin frumuseţe, dar şi străzile foarte înguste, care mişunau de mulţime de oameni. Noi ne împărţeam cîte 5 în grup şi aşa ne deplasam. Nimeni niciodată nu s-a rătăcit, deoarece peste tot erau semne marcante care ne indicau direcţia. La întoarcere am făcut o staţiune timp de 9 ore în Budapesta, capitala Ungariei. Apropo, am aflat de ce se numeşte Budapesta – pe un mal al Dunării se află oraşul Buda, pe alt mal – Pesta. Am făcut o excursie de durată prin oraş într-un autobuz fără coperiş. Oraşul ne-a impresionat enorm.
- V-a obosit mult drumul încolo şi înapoi?
- Nu. Am mers într-un autocar modern, confortabil. Ne-a plăcut la toţi faptul că tot drumul stătea în priză un samovar mare şi apă fierbinte pentru ceai, cafea era în permanenţă.untitled-2137
- Deci, reîntorşi, practic neodihniţi, aţi participat la alt festival?
- Cam aşa. Deoarece peste o zi după ce ne-am întors am participat la festivalul-concurs republican al cîntecului în satul Cobîlnea raionul Şoldăneşti „La umbra stejarului”, festival organizat sub patronatul Ministerului Culturii.
- A fost şi acesta un festival internaţional?
- Da. Au participat ansambluri de dans din România, or. Botoşani, Ucraina. În total au fost 16 colective.
- Aţi mai spus că participînd la festivaluri aflaţi lucruri noi, creşteţi spiritual, vă perfecţionaţi, se dezvoltă artistismul, măiestria, creşte tehnica de interpretare. Ce frumos aţi luat de aici?
- Da, într-adevăr. Din fiece deplasare ne pricopsim cu cîte ceva important. La Şoldăneşti mi-a plăcut deosebit de mult colectivul din Rotunda, care a prezentat dansuri folclorice autentice cu pas uşor şi foarte simplu de interpretat. Mi-a plăcut dansul „Nataşa”. M-a impresionat şi faptul că au dansat valsul sub  acompanimentul tarafului. Parcă era muzică germană. Nu am ştiut că se poate valsa sub muzică de taraf. Cu toate că bunelul meu îmi povestea, că pe timpuri la hore în st se dansa şi valsul, „Raţa”, „Coasa” şi „Băieţelul”, „Copăcelul”, „Sîrba”  şi altele. Cu toate că valsul nu e un dans popular.
- Ce v-a impresionat cel mai mult?
- Locurile pitoreşti de acolo. Festivalul s-a petrecut într-o pădure frumoasă, în vecinătatea Stejarului lui Ştefan, împovărat de ani şi crengi viguroase. Scena era acoperită, foarte frumos  amenajată, dar şi destul de largă – am încăput pe la 12 perechi, împreună cu taraful.
- Cum v-a părut publicul?
- Foarte receptiv. Au fost de faţă practic tot satul, dar şi spectatori din satele vecine. Nu tuturor le-au ajuns scaune, aşa că erau aşezaţi pur şi simplu pe iarbă, stăteau sub copaci. La 8.00 dimineaţa a avut loc parada colectivelor, adică s-a dat dovadă de grijă, să nu mergem prin arşiţă nemiloasă. M-a impresionat expoziţia meşterilor populari, bucatele moldoveneşti tradiţionale cu care ne-au servit.
- A evoluat prestaţia şi un juriu pe măsură?
- Da, în frunte cu Oleg Volontir, directorul adjunct la Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial. Erau juraţi Grigore Oxintea, dl Decuseară, Ion Oprea, Gheorghe Zănoară, şeful Secţiei Cultură Şoldăneşti. Apropo, dl Zănoagă a fondat şi acolo o fanfară, care activează timp de 1 an şi jumătate.
- Şi cum v-a apreciat acest juriu?
- Pe măsură. Noi am evoluat după cum am mai pomenit împreună cu taraful în frunte cu dirijorul Gheorghe Duminică. Am ieşit la urmă pe scenă, dar asta nu ne-a împiedicat să ne plasăm printre cele 3 colective apreciate drept cele mai bune. Am fost menţionaţi cu Diplomă de Onoare a Ministerului Culturii.
- Am înţeles că premergătorul acestor două festivaluri a fost cel de la Bălţi pe 2 iunie a.c. Cu el aţi şi deschis stagiunea de vară?
- Într-adevăr, pînă a pleca în Italia am participat la Festivalul Dansului Popular pentru Copii şi Tineret „Cine joacă horele”, ediţia a VIII, în memoria lui Ion Negară şi Ion Ungureanu, coreografi ai ansamblului de dans popular „Vîntuleţ” al Palatului Municipal de Cultură.
- Unde a avut loc festivalul?
- În faţa Teatrului „Vasile Alecsandri”. Festivalul a început, tradiţional, cu parada colectivelor şi a finalizat cu depunerea florilor la  monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt.
-  A fost ceva deosebit în perimetrul acestui festival ce ar plasa festivitatea pe un loc aparte? Cu alte cuvinte ce anume v-a prins de inimă?
- După ce au evoluat toate colectivele, pentru maturi s-a organizat o recepţie, dar pe copii i-au invitat să vizioneze spectacolul „Ochiul babei” (adică „Soacra cu trei nurori”). Ei au rămas foarte impresionaţi de spectacol, dar şi de anturajul teatrului, de frumuseţea de acolo. Mulţi dintre ei au nimerit pentru prima dată într-o atmosferă feerică de teatru. Iarăşi un lucru deosebit de alte festivaluri – hora coregrafilor. Adică toţi conducătorii colectivelor au dansat pe scenă, sub aplauzele copiilor, o horă a prieteniei. A fost ceva foarte emotiv. Iar cireşica de pe tort a fost o altă surpriză – la finele festivalului tuturor colectivelor li s-a înmînat cîte o mapă cu poze de la paradă şi din timpul evoluării. Nici nu ştiu cînd au dovedit să le pregătească. A fost super!
- Am aflat că v-aţi prezentat în costume noi-nouţe.
- Da, la Bălţi am evoluat în costume noi. Sigur, ne-au prins bine şi la următoarele festivaluri – în Italia şi Şoldăneşti. Avem nişte costume minunate, cusute special după statura şi mărimea fiecărui membru al ansamblului. Costumele au fost cusute la Chişinău, alese după gustul meu şi sunt foarte atrăgătoare. Folosindu-mă de ocazia interviului vreau să-i mulţumesc d-lui Grigore Bucătaru, şefului Secţiei Cultură şi Turism, pentru aceste costume, dar şi pentru faptul că ne-a asigura financiar deplasarea la festivalurile din Bălţi şi Şoldăneşti, de asemenea şi pentru promovare. Vreau să menţionez, că la Italia banii pentru drum  au fost achitaţi de părinţii membrilor ansamblului, cu toate că a fost foarte costisitor pentru timpurile nu prea uşoare de azi.
-  Care este structura formaţiei de dans „Nistrenii”?
- Colectivul ansamblului e format din două trupe: „Nistrenii” propriu-zis, adică maturi (16 – 22 ani) şi „Nistrenii” – juniori (12 – 15 ani). Este şi grupa mică a ansamblului – copii mici care abia deprind gustul dansului popular, dar şi ei sunt împătimiţi de focul horelor şi a sîrbelor. Îi iubesc necondiţionat, pe toţi deopotrivă, ca pe copiii mei. Le insuflu la toţi deopotrivă, nu numai măiestria dansului, dragostea pentru acest gen nemuritor de artă, dar mă stărui să le cultiv în general dragostea pentru frumos, pentru tot ce ţine de asemenea valori ca neam, ţară, patrimoniu, cultură. Ei sunt cei ce ne vor reprezenta naţiunea mai departe, tot cele ce înseamnă moldovean, basarabean, onestitate, patriotism.