1. Skip to Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer>

Aşezarea geografică

PDFImprimareEmail

I. Poziţia fizico-geografică a raionului Soroca

Raionul Soroca este situat în partea de nord-est a Republicii Moldova, avînd hotare directe la nord-west cu raionul Donduşeni, la west cu raionul Drochia, la sud cu raionul Floreşt, la sud-est cu Unitatea administrativ-teritorială din stînga Nistrului şi la est cu Ucraina. Suprafaţa raionului constituie 104,3 mii ha, din ele terenuri agricole 82,5 ha.

Hotarele raionului fiind încadrate între 47° 57' 48'' latitudine nordică ( localitatea Soloneţ), 47° 27' 29'' latitudine nordică (localitatea Rudi), şi 27° 49' 50'' longitudine estică ( punctul extrem de west Tătărăuca Nouă), 28° 38' 35" longitudine estică (punctul extrem de est localitatea Cerlina). Centrul raional este oraşul Soroca. In cadrul raionului sunt 68 de localităţi, dintre care 35 au statut de sat - reşedinţă.

II. Populaţia

Populaţia totală constituie - 103,6 mii persoane , din ele 50,2 mii bărbaţi şi 53,4 mii femei, inclusiv: apţi de muncă - 65184 mii persoane; pensionari - 21292. In zonele urbane sunt 39,5 mii de locuitori, iar în cele rurale 64,1 mii. In economie sunt antrenaţi 56,4 mii de oameni.

III. Cadrul natural

1. Relieful

Forma principală de relief din cadrul raionului o reprezintă Podişul Nistrului cu relief deluros şi puternic fragmentat de o reţea deasă de văi şi vâlcele adânci, ravene. La nord-vest reprezintă o câmpie uşor ondulată. Intre văile nurilor Răut şi Căinări la west şi fluviul Nistru la est este cuprinsă înălţimea văluroasă a Nistrului, având aspectul unui lanţ de dealuri, pe alocuri sunt înguste şi au formă de creste.

Altitudinea maximă e de 347 m şi cea medie - 203 m. deasupra nivelului mării. Versantii de west ai înălţimii sunt mai puţin fragmentaţi decât cei de est, dar ei au profil complicat datorită alunecărilor de teren. Se evidenţiază dealurile ce au formă de cupolă, fiind cele mai înalte: Visoca (330 m), Vădeni (347 m), Baxani. Sunt active procesele de eroziune, carstice, torentele de noroi, pe alocuri alunecări de teren.

2. Zăcămintele

In subsolurile raionului se află zăcămintele de granit de la Cosăuţi, gresia de Cosăuţi, peatra de Cosăuţi. Piatră de construcţie găsim la Oclanda, Vărăncău şi Visoca. Calcarele cretacice au fost descoperite lângă satul Vărăncău, se folosesc pentru creta de scris şi praful de cretă e utilizat în industria vopselelor. Se cunosc la Cerlina zăcăminte de tripoli, utilizate la producerea detergenţilor, pentru izolatoare şi zeoliţi.

Manifestări de grafit au fost stabilite lângă satul Holoşniţa. Minereuri de fier au fost evidenţiate lângă satul Vărăncău. Corpurile de minereu sînt constituite din piroxen, magnetit şi cuarţ.

De-a lungul Nistrului - la Cremenciug, Soroca, Vasilcău, Vărăncău, Cerlina sunt maluri de calcaruri. La Visoca se extrage piatră de var.

3. Clima

Clima este temperat continentală unde bilanţul radiativ constituie 45-50 kkal. Iarna de obicei, este blândă şi scurtă, dar îşi poate arăta şi capriciile. Vara e lungă şi călduroasă. In mediu pe an au fost înregistrate 2060 ore cu soare. Conform „Gidului agroclimateric al Republicii Moldova"' din 1969, cea mai blândă lună de iarnă este decembrie - temperatura medie fiind 2° C, cea mai rece este luna ianuarie - cu -3,5° C. Minimumul absolut al temperaturii a fost înregistrat de asemenea în ianuarie şi constituie -34} C. Vara temperatura medie este +19,5°C, iarna -5,2°C

Cea mai caldă lună a anului este iulie, temperatura medie a aerului înregistrând +20,5° С ,maximumul absolut +38° C, dar în anul 2002 el a fost depăşit.

Viteza medie anuală a vântului e de 4,4 m/sec cu intensificări în februane-martie şi noiembrie. în iulie şi august, suflă vânturi uscate, fierbinţi.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii e de 485 mm. Prima zăpadă cade pe la sfârşitul lui octombrie şi s-a înregistrat ca fiind stabilă între 20-25 noiembrie. Stratul de zăpadă se menţine în medie 55-65 de zile, grosimea lui în locuri deschise atingând 15-20 cm, iar în unele ierni depăşeşte 50 cm.

Ultimul îngheţ la sol primăvara e în jurul datei de 2 mai, primul îngheţ de toamnă - pe la 4 octombrie. Iarna îngheţurile la sol au adâncimea medie de 25-30 cm şi maximă - de 50-70cm.

In perioada octombrie-aprilie se formează polei. Frecvenţa cea mai mare a zilelor cu chiciură (promoroacă) se înregistrează în decembrie şi ianuarie. In anul 2000 chiciura a încorsetat între 26-29 noiembrie tot raionul provocând daune colosale.

Din punct de vedere agroclimateric raionul Soroca este situat într-o regiune cu condiţii agroclimaterice prielnice pentru cereale, sfeclă de zahăr, tutun şi dezvoltarea pomiculturii. Perioada de vegetaţie a acestor culturi variază între 167-176 de zile.

4. Apele subterane

Raionul Soroca nu este bogat în resurse acvatice. Apele subterane constituie sursa principală de apă potabilă şi de uz gospodăresc în raion. Unele straturi acvifere conţin şi ape minerale. In prezent, se explorează zăcămintele de apă de la Soroca, fiind îmbuteliate pentru consum de către SA „Apa vieţii”.

Sunt cunoscute şi alte zăcăminte: Slobozia Vărăncău cu apă minerală pentru tratarea bolilor cardiovasculare şi gastrointestinale; lângă Vărăncău geologii au evidenţiat ape cu conţinut de radon. Izvoarele se află pe o suprafaţă de 2 ha. Izvoare similare sunt la Cosăuţi.

Izvoare cu un mare debit sunt la Soroca, Cosăuţi, Egoreni.

Apele subterane minerale descoperite oferă o perspectivă extraordinară pentru organizarea staţiunilor balneare specializate.

O importanţă deosebită o au izvoarele, fântânile care prezintă o sursă de apă potabilă pentru populaţie. In raion sunt: 46 fântâni arteziene, 7812 fântâni de mină.

5. Apele de suprafaţă

Principalul fluviu care scaldă hotarul de est al raionului Soroca este Nistru cu lungimea de 92,5 km pe teritoriu. Raionul se învecinează cu fluviul în cursul lui de mijloc, unde valea are cu precădere o lăţime de 0,4 -3 km, versanţi abrupţi, pante terasate şi sectoare cu lunci inundabile. Albia fluviului are o mare înclinaţie, de aceea viteza cursului este foarte mare.

Nistrul îngheaţă, de obicei, pe la sfârşitul lui decembrie, se dezgheaţă prin martie. Se întâmplă să se dezgheţe de câteva ori. Scurgerea anuală a apei e de 60-70 mii m3/km2

Apele lui se folosesc pentru irigaţie, aprovizionarea populaţiei şi a întreprinderilor industriale. De la malul cosăuţean porneşte un acvoduct spre Bălţi, alimentând Soroca şi un şir întreg de localităţi cu apă. Apa râului este purificată şi transportată de către Direcţia Apeductului Bălţi - Soroca cu capacitatea 99mii metri cubi pe oră.

Râul Căinări cu lungimea de 40 km, afluent pe stânga al Răutului, are o lungime totală de 113 km, izvorăşte la o altitudine de 217 m, în partea de est a Câmpiei Moldovei de Nord (lângă s.Briceni). Afluentul principal, Bolata, izvorăşte lângă s. Visoca şi parcurge 48 km până la gură, la Căinării Vechi. Cu scopul de a satisface cerinţele populaţii au fost construite iazuri. Sunt o reţea de 64 iazuri naturale de diferită provenienţă.

6. Solurile

In raionul Soroca există soluri cenuşii de pădure, care formează numeroase areale continui pe înălţimea Nistrului, humico-calcaroase, cernoziomuri, soluri aluviale de fâneaţă, mlăştinoase, solonceacuri.

Înălţimea Sorocii, parte din Podişul Nistrului, constituie regiunea cernoziomurilor tipice şi levigate, cu pete de cernoziomuri podzolice, a solurilor brune şi cenuşii închise de pădure.

In luncile Nistrului, Răutului şi ale râurilor mici se întâlnesc sluri aluviale, salinizate, mlăştinoase, iar pe înălţimi - cernoziomuri de fâneaţă. Dezvoltarea extensivă a agriculturii a creat o situaţie când pământurile arabile constituie 75-80%.

7. Flora

Pe teritoriul Republicii Moldova cresc circa 1900 specii de plante spontane. Majoritatea lor se întâlneşte şi în raionul Soroca.

Pădurile ocupă din teritoriu. Cele mai mari masive păduroase se află în jurul Sorocii lângă satele Rudi, Visoca, Dărcăuţi, Holoşniţa, Cosăuţi, Rubleniîa, Ocolina, Voloviţa.

Flora raionului este reprezentată prin dumbrăvile de gorun, răspândite până la o altitudine de 250 m. Aici se mai întâlnesc specii de carpen, arţar, jugastru, teiul, frasinul, ulmul. Din subarboret este răspândit sângerul, cornul, păducelul, alunul, lemnul-rîios, dărmozul.

Învelişul ierbos este format din rogoz, piciorul-caprei, firuţa, golomăţ, mierea-ursului, toporaşul – de – pădure.

Vegetaţia acvatică este reprezentată de diferite specii de papură, ţipirig, crinul-de-baltă, stîngenul-de-baltă, şopîrliţa, nufarul-alb.

Se mai dezvoltă şi desişurile de salcie în lunca Nistrului, iar pe sectoarele mai înalte ale luncii cresc păduri de plopi. Subarboretul este reprezentat prin specii ca socul negru, călinul, lemnul - căinesc. învelişul ierbos îl formează vinăriţa, coada-calului, lăcrimioara.

Se întâlnesc specii de plante rare : viţa - sălbatică, arin - negru, arin - alb, bujor, floarea - vântului, ghiocel - bogat, albăstrele, mălin, care sunt înscrise în Cartea Roşie.

8. Fauna

Fauna raionului este tipică zonelor de silvostepă.

În bazinul Nistrului trăiesc 68 de specii de peşti, inclusiv 13 specii răpitoare. In albia râului sunt mai frecvenţi mreana, cleanul, avatul, scobarul, morunaşul, plătica, crapul, somnul, şalăul. Afluenţii lui sunt săraci în peşte.

Pe teritoriul raionului pot fi observate majoritatea din cele 270 specii de păsări înregistrate în republică. In semănături îşi fac cuiburi prepeliţa, potârnichea - sură, pupăza, ciocârlia, codobatura.

Se întâlnesc prigoarea şi dumbrăveanca. In localităţi îşi fac cuiburi numeroase păsări ca: graurul, vrabia – de - câmp, vrabia – de - casă, cioara – de - câmp, rândunica, turturica, guguştiucul, cucuveaua, piţigoiul, sticletele. Sunt 9 specii rare – huhurezul – de - casă, cocostârcul ş. a. In surpăturile de coastă, stâncile şi râpile din preajma Nistrului păsările trăiesc în colonii – cucuveaua - prigoră, dumbrăveanca, lăstunul-negru, albatrosul.In raion se întâlnesc 68 de specii de mamifere: iepurele-comun, ţi starul-pătat, şoarecele –de - casă, şobolanul-sur, mistreţul, căprioara, vulpea, bursucul, veveriţa, nurca, vidra, ş. a.

Unele specii a faunei au fost introduse în Cartea Roşie a Republicii: mamifere -19 specii; păsări - 37 specii; reptile - 7